Inca nu pot sa cred ca e adevarat. Pentru ca erai prea tanar si prea bun si cuminte, ca sa meriti sa ti se intample asa ceva. Dar uite ca soarta a vrut ca tu sa-ti iei un motor prea puternic, prea rapid si prea nesigur, care te-a tradat si te-a ucis.
"Uncu Mishu une e?" inteaba cei mici, Ana si Ale, si noi nu stim ce sa le spunem. Le spunem ca unchiul Mishu e acum inger si ne vegheaza, chiar daca noi nu-l putem vedea. Dupa care ne ascundem in cate un colt si plangem, pentru ca cei mici sa nu ne vada.
O sa ne lipsesti Mishule.
Dumnezeu sa te primeasca langa el
17 comentarii:
Adio Mishu.
Ai murit cu marea ta dorinta- motorul - realizata.
Aici, pe pamant -vom avea noi grija de parinti. Tu , din ceruri -ai grija de ei.
Dumnezeu sa il ierte
Misule, inca nu-mi vine sa cred ce s-a intamplat. Tot cred ca vei veni sa imi arati unde sunt ascunse prajiturile pentru a le gusta inainte de masa, ca vom manca fripturi furate, ca ne vei spune niste bancuri la care sa fim pe jos de ras inainte de a spune poanta (mi-au placut la nebunie bancurile cu Nea Vasile pe care-l cunostea toata lumea si cel care va cara toata viata sculele), ca vei mai face pe Mos Craciun (erai inegalabil), ca o vei mai necaji pe Lucy cum iti placea tie (si ea din prima zi in care ai vazut-o avea chef sa se harjoneasca cu tine), ca vom mai fura mirese impreuna (eram meseriasi, ce sa mai),...Si mai sunt atatea de zis...
Ai murit realizandu-ti visul si sper ca acolo unde esti acum esti fericit si ne veghezi, alaturi de o portie dubla de cartofi prajiti si niste negrese.
Dumnezeu sa te ierte si iarta-ne si tu pe noi daca ti-am gresit cu ceva!
Ramai cu bine vere!
Refuz parca sa iti spun "Adio!" si nu pot sa cred ce s-a intamplat.
Astept inca sa ma trezesc din acest vis urat, iar tu sa ma intrebi "Ce faci, papusE?!"
De sus din ceruri, te rog vegheaza asupra noastra si sa fii sigur ca nu te vom uita niciodata si ca TE IUBIM nespus!
Dudita si Unchiu' Nicu iti promit ca vor avea grija de toti cei dragi, pe care, din nefericire, i-ai parasit mult prea devreme...
Imi voi aminti mereu cu multa dragoste de tine si de tot ce iti placea, de 'portia dubla", de negrese, de toate lectiile de mecanica pe care mi le dadeai in garajul de la curte cand isi reparai masina, de Mos Craciun"Ho-ho-ho!"....
La revedere Misu si "sa fii cuminte!"
La revedere Mishu
Cu toate ca ne doare foarte tare disparitzia ta prea devreme shi brusca dintre noi suntem siguri ca Dumnezeu ishi aduna oameni de mare valoare la el.
Sufletul tau v-a ramane veshnic in preajma noastra shi noi vom pastra veshnic amintirile despre tine.
Ne consideram nishte norocoshi ca ne-am putut juca shi distra impreuna shi te rugam sa ne iertzi chiar daca fara sa vrem am greshit cu ceva fatza de tine.
Pentru totzi cei care acuza ii rugam sa fie mai temperatzi ca pe noi cei care l-am cunoscut pe Mishu ne dor foarte tare parerile unora care cred ca le shtiu pe toate, mai cu seama in acesta situatzie sa se abtzina.
ODIHNESHTE-TE IN PACE MIHAITZA SHI CONDOLEANTZE FAMILIEI.
Miaita...
De ce ai plecat dintre noi,noi cei care te iubeam asa de mult.Pe cine m-ai salut eu cand plec la munca ,pe cine mai sun eu cand am nevoie de un sfat?
Stiam cand vii acasa dupa sunetul masinii si muzica care rasuna din ea, dar acum e liniste, mult prea liniste.Ai plecat dintre noi, mult prea repede si prea brusc, dar DUMNEZEU asa a vrut.
Vei fi mereu in sufletul nostru , si mai stiu ca mereu vei veghea asupra noastra si a familiei.
ODIHNESTE-TE IN PACE MIHAITA !!!
CONDOLEANTE FAMILIEI INDURERATE.
Nu pot spune ca l-am cunoscut pe Mihaita, doar am vorbit de cateva ori cu el la intalnirile Renault despre R5'ul lui. Mi s-a parut un tip super de treaba, linistit, calculat.
Imi pare rau.
Condoleante familiei si celor apropiati!
Draga Misule,
Iarta-ma ca nu am profitat de orice clipa petrecuta alaturi de tine pentru a-ti cunoaste mai bine sufletul tau de copil matur, ca nu am impartasit cu tine toate bucuriile pe care le aveai sau nu ti-am alinat suferintele. Nu pot sa ma gandesc (si nimeni nu poate)la tine la timpul trecut si inca astept sa ne intalnim la curte,sa-mi zambesti strengareste si sa-mi faci cu ochiul(ca si cum am avea un secret al nostru nespus),astept sa aud boxele la maxim la capatul strazii si sa spunem toti in cor "A venit varu Misu" , astept sa vina Craciunul, moment in care Ana si Ale sa iti spuna poezii ca tu "Mosule drag", sa le dai cadourile noastre, astept sa vina Alex de la servici si sa imi zica"astazi iar m-a salvat varu Misa intr-o problema de serviciu"....E greu, Misule! Ne este ingrozitor de greu.....E greu si inimile noastre sunt sfasiate ca nu mai avem langa noi acea raza de lumina si bucurie pe care o radiai....locul ei fiind luat de un inger. Pentru ca sunt sigura ca tu ai devenit ingerul nostru acum.
Iarta-ma, Misule, pentru toate lucrurile frumoase despre tine pe care simteam nevoia sa ti le spun si nu am apucat.
Dar.....vreau sa stii ca in inima si sufletul meu ramane, pe langa dragostea ce ti-o port, si respectul pentru felul in care ai trait, pentru ca ai stiut sa fii tu insuti fara sa faci compromisuri si fara sa jignesti pe nimeni. Faptul ca stiai sa iti traiesti viata fara compromisuri pentru mine te face UNIC. Noi toti ceilalti facem lucruri in viata pentru ca "asa trebuie", pentru ca "asa vor altii" sau pentru a nu supara pe cei dragi noua si astfel traim viata noastra prin dorintele si regulile impuse de ceilalti. Sunt mandra de tine ca esti printre putinii in lumea asta care si-a trait viata lui asa cum a simtit si nu cum "a trebuit", fara sa jignesti pe nimeni. Poate ca ai suparat prin hotararile tale, pentru ca noi ceilalti, astia "fricosi" suntem speriati sa facem ce simtim si sa traim ca tine ghidati dupa "fa ce simti, nu ce trebuie". Dar ai stiut sa imparti acest mod de viata al tau puternic si de admirat cu regulile noastre impuse. Si sper ca noi astia mici, plapanzi si fricosi sa invatam de la tine si din modul tau unic a fi. Sa invatam sa pretuim viata unica pe care o avem si sa o traim in limitele bunului simt fata de ceilalti, dar fara compromisuri legate de ceea ce simtim sau facem.
Mai vreau sa iti spun ceva legat de ceea ce am admirat la tine.Ma declar o persoana care uraste Bucurestiul.Este adevarat ca aici ai toate oportunitatile din tara atat financiare cat si sociale dar acest oras al vitezei ne scurteaza momentele placute din viata (alea simple legate de suflet).Marea majoritate am devenit niste oboti......servici,stres,casa si cateva ore minunate petrecute alaturi de partener pe care nu te induri sa le imparti si cu altii pentru ca oricum ti se par putine.Si atunci pierdem bucuriile oferite prin zambetele si vorbele dulci ale celor dragi pentru ca nu avem timp sa la facem pe toate.Am avut placerea sa constat ca tu ,UNICUL, si aici ai excelat.Ai stiut sa-ti faci timp pentru toata lumea si sa te bucuri de toti prietenii tai.Aveai timp pentru serviciu, aveai timp pentru tine personal sa iti faci masinuta, aveai timp pentru prietenii de la serviciu, aveai timp pentru familie, aveai timp pentru prietenii de la curse, aveai timp pentru toti prietenii noi si vechi din copilarie, scoala sau cartier. Nu neglijai pe nimeni si ne dadeai la toti impresia ca suntem pe lista ta de prioritati. Invata-ne si ajuta-ne si pe noi sa ne rupem de acest mecanism dureros "serviciu-casa" si sa reusim sa traim acele clipe fericite pe care ti le ofera momentele petrecute cu cei dragi.
Mi-ar placea ca noi, verii si prietenii tai sa te sarbatorim in fiecare an pe 4 iulie, sa-ti facem cartofi prajiti, negrese si clatite (poate chiar si chiftelute date prin sare)si astfel sa simtim ca inca ne apartii noua si nu ingerilor.
Ma consoleaza doar gandul ca Dumnezeu te-a luat la el pentru ca avea nevoie de ingeri pazitori pentru noi astia rai, iar profilul tau din C.V. (iubitor, cu sufletul prea mare, dulce si saritor, cu dragoste fata de semeni si puterea de a nu judeca oamenii si toate celelalte calitati frumoase avute de tine) l-a facut sa iti dea aceasta functie de "inger pazitor". Stie ca se bazeaza pe puterea sufletului tau de a face bine oamenilor pentru ca te-a vazut cat bine ai facut aici printre noi.
Multumesc, varule Maca, ca ai existat si existi in viata mea!Si sper sa nu te dezamagesc niciodata!
Dumnezeu sa aiba grija de tine!
Dumnezeu sa il ierte. Sa speram ca a murit fericit.
Din pacate nu toti sintem in stare sa facem orice. Daca unii sint in stare sa conduca o moto sport de la inceput ... nu inseamna ca sintem toti.
Pentru cei care au ramas: masina NU este la fel cu motocicleta!
Din pacate multi dintre voi, prieteni ai lui Mihai, nu cred ca v-ati imaginat vreodata ca este posibil asa ceva. Imi pare sincer rau ca a trebuit sa aflati in acest fel. Sunt motociclist, scuterist si conservar. Dar mai presus de toate sunt sot si tata a 2 copii. Din momentul in care mi-am pus casca in cap si am pornit motorul, scuterul sau conserva, gandul meu este numai la sotie si la cei 2 copii. Asta este CEA MAI BUNA LIMITARE DE ORICE DIN LUME. Nici nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi sa intrebe copilul meu "unde e tati?" (asta apropo de ce am citit in textul de introducere). Imi pare rau pt voi toti care l-ati cunoscut si/sau l-ati iubit. Viata atarna mereu de un fir subtire de matase. Dc mai si intindem firul..... Dumnezeu sa-l ierte.
Mihai, odihneste-te in pace !
Andreea, imi pare rau ca trebuie sa treci prin aceasta incercare, sa fii tare !
Misule.......... desi pe noi viata ne-a legat doar o perioada scurta mi-ai ramas in suflet prin felul tau de a fi. Am simtit in tine multa bunatate, am simtit in tine un om deosebit, am simtit in tine o persoana pe care te puteai baza si gata oricand sa te ajute. Din pacate se pare ca oamenii buni sunt luati devreme de langa noi. Probabil ca cel de sus are nevoie de ei acolo, iar pe cei pacatosi ne lasa aici sa ne chinuim si sa ne gandim la cei buni care s-au dus. O sa ramai vesnic in amintirea mea ca o fire f vesela care chinuia tot timpul iepurasul Andreei si catelul husky si care o "necajea" pe d-na Calugaritoiu mai tot timpul cu glumele si shotile lui insa in toate "necajelile astea" se simtea dragostea reciproca. Acum..... nu mai avem prea multe cuvinte de spus decat ca...... ti-ai trai viata asa cum ti-ai dorit tu insa... trebuia sa ai mai multa grija de ea pt ca nu avem decat una dar e prea tarziu pentru astfel de regrete. O sa ramai vesnic in amintirea noastra.
D-zeu sa te odihneasca in pace si sunt sigur ca o sa fi un inger de baza acolo sus.
Vali U
Sufletul meu drag!
Ceea ce simt pentru tine este dincolo de lacrimi si de cuvinte, dincolo de ochi si de urechi. Dincolo de lumea noastra mica. Tu esti un infinit de iubire si de dor pentru mine. Esti intruchiparea puritatii copilariei nevinovate si a bucuriei de viata in forma ei primara. Esti un dar de la Dumnezeu pentru lumea trecatorilor prin carne si pentru lumea de dincolo, acolo unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit.
Tu ne inveti ce inseamna curajul de a trai si sinceritatea de sine. Tu ne inveti sa nu facem compromisuri si sa nu mai alergam dupa scopurile mici ale materiei, cand ne trebuie atat de putin ca sa fim fericiti! Fiecare secunda langa cei dragi este atat de pretioasa, ca si cum ar fi toata viata noastra pe aceasta lume.
Tu imi dai putere sa transform durerea in dragoste si sa o daruiesc.
Cantecul tau de leagan imi alina sufletul si stiu ca te odihneste. Acum nu mai exista nici o opreliste intre sufletele noastre, stiu ca veghezi asupra noastra si ne calauzesti pe cararile luminii. Mai stiu ca si Dumnezeu a avut o parere de rau atunci cand te-au acoperit.
Este un privilegiu ca existi in viata mea si ca pot simti dragostea sufletului tau atat de vie, si pentru asta sunt recunoscatoare Domnului. Doar imi este dor de tine, mult prea mult dor… Nimic altceva nu mai este greu pentru mine.
Iti promit ca iti voi indeplini dorintele care iti aduceau luminite in ochii tai frumosi si ca voi asculta de ultimele tale cuvinte pentru mine. Trimite-mi te rog un sufletel la fel de frumos ca al tau pentru nepotelul tau.
Dragostea mea imbratiseaza sufletul tau drag si luminos.
Dumnezeu sa-ti usureze sufletul de durerea sutelor de oameni care te iubesc si plang de dorul tau. Dumnezeu sa te ridice impacat la ceruri. Ma rog pentru mantuirea sufletului tau si pentru alinarea durerii parintilor nostri.
Pentru toti cei care doresc sa faca ceva pentru Mihai Calugaritoiu ii rog sa il ajute cu rugaciuni, lumina, dragoste si fapte bune. Nu cu lacrimi.
Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste. (I Cor. 13:3)
Si acum raman acestea trei: credinta , nadejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea. (I Cor. 13:13)
Se spune ca oamenii apar in viata noastra pentru a juca anumite roluri, dedicate, ca apar cu un anume scop si in momente anume pentru a schimba un curs sau pentru a face altfel cursul vietii. Pe Mihai l-am cunoscut acum doua luni si jumatate. Am avut din prima clipa senzatia ca il cunosc de o vesnicie, ca este persoana careia ii puteam spune orice, care ma intelegea si ma completa. El pe mine si, dupa cum spunea, si eu pe el. Aveam multe lucruri in comun, poate mult prea multe, ciudat de multe : copiii, cartofii prajiti, genul de muzica pe care il ascultam, incapatanarea….Pana si faptul ca nici unul dintre noi nu lasa volumul casetofonului la « 13 » ni s-a parut comic, dar si ciudat in acelasi timp.
Nu gasesc acele cuvinte care l-ar putea descrie. Nici nu cred ca exista. Dictionarul limbii romane este mult prea saracacios. Nu exista cuvinte care pot descrie nici macar ceea ce simt. Nu exista cuvinte care sa exprime ce este in sufletul meu si, de fapt, ce este in sufletul nostru, al tuturor celor din viata carora a facut parte.
Ma linisteste oarecum faptul ca stiu ca nici un om pe care l-am iubit cu adevarat, nu o sa dispara din amintirea noastra. Vor disparea, in timp, momentele triste, plansul si chinul, dar vom zambi intotdeauna atunci cand ii vom pomeni numele, semn ca ne-a marcat existenta cumva, ca a lasat o amprenta in viata noastra....
Mi-e dor de tine !!!!! E randul meu sa-ti spun : ’Sa fii cuminte, ingeras !’
Dumnezeu sa te aiba in paza !
Draga Mihai,
Ti-am adus doi trandafiri rosii, pentru viata ta; si un crin alb, pentru sufletul tau!
Zilele trecute tocmai am aflat ceva ce nu stiam, poate nici altii nu o stiau, ca ai fost, ca esti un om foarte iubit.Ai vazut cati au venit sa te vada, sa-si ia un ramas bun...in viata asta, de la tine? Cati au sansa sa fie iubiti cum ai fost tu? Nu e oare cea mai mare bucurie, sa fii iubit? Dincolo de toate "realizarile" si achizitiile materiale.
Fiindca iubirea nu se poate cumpara, dar te face cel mai bogat om.
Duminica, dupa ce am aflat... ca nu ne vom mai vedea un timp, tata a cautat niste fotografii cu noi cand eram copii. Pe spatele uneia dintre ele scria (cred ca aveai vreo 6-7 ani)"Marele Blond cucereste lumea!"Ce cuvinte premonitorii, nu-i asa? Exact asta s-a intamplat peste ani, ai cucerit lumea cu sufletul tau.
Ieri, cand eram toti in jurul tau pentru ultima oara, m-am gandit ca daca s-ar fi putut sa-ti dam zile din vietile noastre, fiecare dintre cei ce am trecut pe la tine, ca sa fii din nou printre noi,sigur am fi facut-o.Dar nu s-a putut. Cea mai fierbinte dorinta a ramas neimplinita.
Stii ce este cel mai greu acum? Sa-i privim pe parintii tai si pe Andreea si sa incercam sa-i mangaiem si sa le aducem zambetul pe buze. Eu marturisesc ca la examenul asta pic cu brio!
Dar poate ca tu vezi si auzi totul, poate esti acum in spatele meu si zici, desi nu te pot auzi"Ei, ce scrii tu acolo, nu am plecat, sunt tot aici printre voi,e doar un joc!"
Numai ca jocul a inceput cu moarte!
Sa-ti fie tarana usoara, Mihai, si Dumnezeu sa aiba mila de sufletul tau!
Nicoleta
bai, ai grija de tine acolo sus! Noi ne descurcam pe aici cum putem... o sa ne lipsesti bai, o sa ne lipsesti mult...
Versuri de Gustar
Acum, cand ai plecat din asta lume
Si toti rostesc Arganghelescu-ti nume
Ma uit la soare si il vad zambind
Ca noi, nu te-am lasat...murind
Desi o mama ai lasat plangand
Cu poza langa ea...nepricepand
De ce a fost asa si ce-ai gandit...
...vrea doar sa-si vada pruncul mantuit
Viteza, curse, toate tu le-ai asezat
Pe locul fericirii, inramat
Cu tot ce-ai pretuit...ca pe un ram
Cu flori superbe...cu petale "GAM"
Ne iarta frate ca nu am stiut
Cat Te-a iubit si nu am mai vazut
Ca El te duce pe o cale lina
La El Acasa, in Eterna Tihna
Iubiti frati care l-ati cunoscut, va marturisesc, ca nu l-am cunoscut pe acest om...nu l-am cunoscut "personal". Cu toate acestea, am impresia ca il stiu de-o viata, ca pe un frate al meu. Un prieten comun (Marian Gheondea) imi spunea ca Dumnezeu L-a Luat la el pentru ca era un om foarte bun la suflet si ca, alt motiv nu poate exista, decat ca, Dumnezeu La Iubit foarte mult. Sunt de aceeasi parere cu el si-L rog pe Bunul Dumnezeu Sa-l ierte. Fie ca acest apostolat al sufletului sau, sa fie cale de mantuire pentru noi, in zilele pe care le mai avem de stat pe acesta lume.Andreea, iti multumim ca ai un astfel de frate. Dumnezeu Sa-l Odihneasca.
Adrian si Paula Ambrozie
mai astept inca sa il vad in pragul usii...tresar la cate un tico albastru pe alee...desi al lui nu a mai mers demult...
imediat cand a fost socul am vrut sa scriu pe blog dar nu a fost ok din prima, nu a aparut mesajul si m-a durut chiar si chestia asta banala si am renuntat.acum sper sa fie bine.
nu trebuia sa moara Misu pentru asta...dar de cand a murit el..s-a schimbat in mine ceva.
ceea ce inainte erau pentru mine metafore sau replici din film sau credinte pentru alta varsta..acum au capatat sens, forma , aplicare ..dar e asa ...ca o lovitura in moalele capului...dupa care te trezesti buimacit , infrigurat, si intr-un fel spui doamne ajuta ca nu a fost mai rau.
credam eu in indemnul acela de a ajuta cu inima deschisa...acum o fac insa ca la doamne-doamne..nu credeam prea tare in traieste-ti viata si pretuieste fiecare clipa..si uite ca acum sunt disperata sa traiesc intens , sa nu-mi risipesc zilele,sa fac ceva bun sau frumos in fiecare zi.sunt disperata sa nu-mi pierd prietenii, sa nu ma uite, sa traiesc sa-mi vad copiii mari..mi se pare atit de fragil totul si ma bucur ca am realizat ceva in viata mea...dar ma si gindesc cu groaza...daca n-as mai fi subit, cate las in urma neterminate?cine mi le face?cine imi stie sufletul si gindul, sa duca mai departe ce n-am facut eu?
inca nu realizez ca nu e printre noi..il pomenesc si cu ciuda ca imi lipseste ajutorul lui...off misule...de ce nu esti aici sa facem cutare si cutare..... il pomenesc si cu drag ca a fost mentor la copiii mei ..
nu stiu daca mi-e dor...sunt confuza...simt ca-mi lipseste ceva..dar mi-e frica sa ma gindesc ca mi-e dor ca asta ar insemna sa accept ca nu mai e..
a trecut mult timp si totusi prea putin....
dar m-am intors cu fata la Dumnezeu ca stiu ca El are toata puterea si socoteala Lui nu o da nimeni inapoi.si cred acum cu toata puterea ca tot ce faci crestineste aici pe pamint este hrana sufletului tau in cealalta lume..si de aici o sa avem putere sa trecem peste necazuri si incercari ..
daca mi-ar fi spus cineva ca atunci cand mi-a trecut pragul imi va fi atit de drag...as fi zis -poate.
daca mi-ar fi zis cineva ca voi suferi atit dupa el..cred ca as fi acceptat soarta , dar m-as fi bucurat mai mult de el...mult mai mult.
as fi vrut sa-l insor...poate o sa zica lumea ca-s nebuna...dar chiar ma logam pe site-uri de matrimoniale sa-i caut pereche...asta pt ca epuizasem sufletele din jurul meu.
si acum cred ca rade de mine ca atunci...
pastrez vie orice amintire cu el...asa in timp am reusit sa vad si ce nu reusea sa-mi zica...
imi vine sa zic...hai misule acasa...poate mai vine intr-un vis macar..
sunt trista ca nimeni nu a mai scris pe blog...macar sa fie poze postate..
ai grija Misulica..oriunde esti..
cu mare drag...
NINETA.
Trimiteți un comentariu